Orice om are o piaţă proprie, un ţinut care are să-i fie prilej de desfătare sau judecată. Scena vieţii noastre este foarte interesantă, ea reprezintă instanţă care adună cu foc orice posibilitate, cerne şi instaurează valori, falsifică şi dă cu biciul. Nimeni nu se poate sustrage din jocul lui. Ar fi culmea, să ajungi să fugi de tine? Nu se poate! Scena noastră este baia în care ne spălăm, spaţiul care înfulecă cenuşa de speranţă, locul care pune preţ pe orice mijloace. Aici suntem hărţuiţi, dar şi adulaţi. Nimeni nu este rege în interior. Fericirea nu vine în tăcere, în inerţie, ea ţine de dynamis*, de modul în care ne proiectăm nevoile sau cerinţele şi, odată cu toate acestea, vine şi modul natural de a te lăsa purtat de zâmbetul care o face posibilă. Dacă vrei să fii fericit, atunci aleargă!
* putere, potenţialitate
* putere, potenţialitate
11 comentarii:
mda... Noi suntem noi si nu putem fugi de ce suntem... In schimb, putem aspira la a fi altceva decat suntem... Noi suntem noua generatie..:)
Intr-adevar frumos spus despre viata:) felicitari!
Cei ce au curaj alearga intotdeauna spre fericire... unii o ajung din urma, sunt cei norocosi... altii nu o ating niciodata insa pana la urma cred ca fuga asta are si ea rolul ei. Nefericiti sunt cei ce stau pe loc
Mister@ nu am inteles partea cu "noua generatie".
Barbie@ Nefericiti sunt cei ce stau pe loc. asa e. cam multi nefericiti, nu?
poate nu sunt nefericiti.poate sunt mediocri si le place asta.sunt fel si fel de oameni.unora pur si simplu le e frica sa aspire la mai mult sau le e frica de cadere.pentru mine sunt slabi,nu nefericiti..apropo,e cam belea pe acoperis,dar nu mi-e frica de cadere;) take care
a si nu am cont de facebook.nu am vrut sa-mi fac si am ramas inca la blog si messenger:)
Gaby@ Trist:)))
Bine a zis Barbie girl
majoritatea sunt nefericiti cred eu...din pacate pentru ei...mie-mi place cursa asa ca alerg in continuare spre fericire...
fericirea o construim noi, incetul cu incetul...
Trimiteți un comentariu