Există numai unul care ştie să se joace cu părul tău. Să te facă să atingi culmi ascunse. Există doar unul care ştie să te mângâie şi să te supere cu sărutul lui. În atingere se găseşte izvorul care macină orice culmi. Nu există certitudine mai mare ca această incertitudine. Nu există obiect sau subiect, există doar foc şi apă, pământ şi aer. Apeiron!
Dragostea iubirii? Citeşte aici.
20 de comentarii:
"Ce sublimă copilărie este şi amorul !"( Al. Dumas fiul)
Poate că da sau poate că nu...
Există doar dacă vrem noi. Şi totuşi, în momente diferite ale vieţii există mai mulţi sau poate niciunul.
Culmile se macină, stînca se transformă în nisip, muntele de altădată s-a prefăcut...în plajă ori deșert - diferența e dată de prezența apei, iar măcinarea...are nevoie de temperaturi extreme pentru a se petrece, de foc și de gheață.
Cu ceva ani in urmă, aveam un prieten cu care obişnuiam să discut câte în lună şi stele. Ne plăcea să ne plimbăm aiurea şi peste tot, să observăm şi să ne punem întrebări existenţiale. Şi eram doar prieteni. Într-o zi, momentul ne-a împins în braţele unui sărut. Acel simplu sărut a distrus tot. Parcă prietenia noastră a fost cumva călcată în picioare, profanată. În acelaşi timp, amândoi am realizat că s-a terminat. Nu am mai vorbit de vreo 15 ani. Uneori, mă mai trezesc cu caietul lui de poezii în mână şi privesc amintirile ca ceva deosebit de valoros.
Pe de altă parte, am trăit şi aceea incertitudine pe care am interpretat-o ca fiind cea mai mare iubire a mea.
Acuma, există dimineţi în care nu mi-aş dori să mă trezesc să nu pierd cumva gustul iubirii din vis.
Eu sunt foc, el e pamant :) Oarecum antagonici si plini de neprevazut, in special el. Ma bucur ca exista un El, cel care imi poate citi sufletul dintr-o rasuflare. Frumos post, imi place :)
Herta@ Ce sublima culoare are amorul! ( offshore, personajul) :))) Nu stiu ce sa zic, unul tot trebuie sa existe, asta nu inseamna ca exista! :)
Chip de lut@ Si, uite asa se arata devenirea.
Septembrie@ Tu traiesti visul, Nietzsche ti-ar spune sa iesi afara si sa dai din coate, sa faci tocmai ceea ce-ai facut cu jobul.
Silvia@ Merci :)
Stiu, dar inca nu am identificat ce anume ma retine....si aici ajung la aceea nebunie de a te arunca....dar, apare o complicatie, daca aleg sa ma trezesc,cel de langa mine va ramane singur. Chestia cu jobul a depins doar de mine. Cand e vorba de doi...inca nu stiu ce sa aleg. Pentru mine asta e cea mai mare dilema si cel mai mare obstacol, care ma arunca din colt in colt, ma da cu capul de pereti si ma face mai indiferenta pe zi ce trece.. .
Septembrie@ mereu este vorba de UNU, chiar daca sunt doi. Daca simti totusi ca sunt doi, ca si cum ar fi unu, atunci nu e nevoie sa faci niciun pas...
Nu, nu, nu...suntem doi cat se poate de diferiti, eu mai distanta decat mi-as fi dorit. Pur si simplu. Ceva a trecut, s-a rupt. Si parca e greu sa ii spun cuiva langa care am trait timp de 10 ani, sa ma trezesc intr-o dimineata si sa ii spun: sti, nu mai simt nimic pt tine. Plec. Mi-am repetat scena de mii de ori, si de fiecare data parca ii vad chipul mahnit si sufletul ranit...Si impotriva dorintei mele, raman si il respect pentru ceea ce e..
septembrie@ Daca respecti, atunci este, numai ca nu vezi...
La asta nu m-am gandit. O fi o alta forma. Multumesc. O sa ma analizez mai atent.
septembrie@ astept cecul pe mail:)))
Inca un lucru la care nu m-am gandit! :((
Atîta doar că 'omul cu chip de lut [...] [este] cel care striveşte devenirea.'
[http://offshoregeo.blogspot.com/2010/04/omul-cu-chip-de-lut.html]
:))
desi sa zic ca exista El sau Ea care sa fie tot ceea ce avem nevoie degeaba exista daca nu stim sa pastram persoana respectiva.pentru ca de castigat e usor.de pastrat nu.so..indiferent de destin si toate astea..totul e in mainile noastre...parerea mea.a si piesa e foarte draguta:) imi plac postarile.keep up the good work
Chip de lut@ Nu e nimic contradictoriu:)
Gaby3a@ Nu pot sa ti dau comentariu pe blog. Felicitari. Poate mi permiti si mie cumva:)
Ps: Cum o fi sa dansezi tango in ploaie?
cred ca acum ar trebui sa mearga:) iar tango in ploaie ar fi o combinatie perfecta.imi place cum gandesti:))
Ce frumos!
Abia astept sa mai cresc...
Trimiteți un comentariu