Există o fată în Gibraltar, mă iubeşte, ea nu ştie că eu sunt un căpcăun care vinde iluzii, care aduce irealul în real. Nu ştie că unele lucruri, chiar dacă curg de la sine, mai depind şi de modul în care ne poartă viaţa. În Gibraltar este cald şi sete de mine, de şoapte fierbinţi şi minciuni adevărate. Norocul în iubire este dat de curaj, de cel care îşi asumă dorinţa mai mult ca pe propria sa viaţă. Lumea nu o să cunoască lacrimile fetei, lumea nu o să judece nimic vreodată. În schimb, eu te răscolesc. Cel care spintecă viaţa ta în două este şi cel care te face să-l iubeşti. Sunt gol, sunt vinovat pentru toate faptele tale, simt eu ceea ce simţi tu şi nu este bine, este chiar trist, dureros. Nu scriu aceste rânduri pentru tine, ci pentru mine, ca să te pot face să fugi de mine.
Există o fată în Gibraltar care mă iubeşte, în jocul ei, distanţa nu există, doar voinţa, doar virtutea dorinţei de a rupe limitele impuse de destin.
21 de comentarii:
care comentariu? @ care comentariu?
Anonim@ sincer, atata timp cat ma citesti si-mi faci rating, eu iti multumesc. cat despre partea cu ironia, crezi ca eu nu as putea sa fiu? sincer, as prefera sa mi spui ceva concret, care sa aiba legatura cu textul, cu ceea ce expun pe aici, nu?
anonim@ acum? cine este ascuns, cel care se ascunde sub masca anonimatului sau cel care se lasa vanat de vulturi anonimi? cine are demnitate si trebuie sa i suporte pe toti cei care inteapa pe la colturi? sincer, mi ar fi rusine...
Şi dacă destinul e de fapt cel care a creat legăturile ? Paradoxuri necesare în încleştări de fiecare zi. Cu sinele. Şi cu eul altuia.
Şi dacă destinul creează legături ? Încleştări cotidiene. Cu sinele. Cu eul altuia. Şi prin el, din nou cu sinele.
vocea de departe@ destinul inteles ca situatie conjucturala, caci pentru mine, destinul in sens propriu, nu are sens, nu cred intr o ratiune ''divina'' care i corecteaza orice miscare. in rest, daca privim asa, exact cum ai spus si u, totul este inclestat, incorsetat, cu multe fete ascunse, care de cele mai multe ori, ne fac sa uitam de noi...
Gata! Ma dau batut! Trebuie sa iti spun ca urmaresc de ceva vreme posturile tale, dar nu "le pot lega". In mintea mea se leaga numai franturi si fraze care au un sens de sine statator,dar nu ... impreuna. Ar fi simplu sa ma bag in seama si sa imi dau cu parerea. Dar, nu! Nu as fi sincer.
Oricum, sunt cu un ochi pe tine. :D
de asta eu am deselectat optiunea care permite comentarii de la anonimi...
cat priveste Gibraltarul, te-nteleg... in cazul meu, sunt iubita de un tanar din Tibet (dreaming)
marusia@ orice anonim are ceva de spus, in fond si noi suntem anonimi, dar as vrea sa fie ceva constructiv totusi...
robert@ robert@ ma bucur ca mi ai spus asta. zi mi ce nu se leaga si poate gasim niste elemente impreuna care sa le faca sa fie cat mai corigibile, cognoscibile. nu este nimic complicat in ceea ce spun eu, sincer, pe langa ceea ce scrie Heidegger sau Nietzsche, Offshore este doar un mic vierme...
De data asta sunt de acord cu Robert. Le tot intorci si le sucesti...
In viata suntem lasati sa alegem. Nu ne este nimic impus. Viata noastra este suma alegerilor noastre si a consecintelor lor.
simplu@ daca le invart si le sucesc, atunci esti libera sa te duci pe oricare alt blog care nu se suceste si se rastoarna, poate chiar pe cel al lui Robert. apropo, eu sunt politicos, insa exista si o etica a discursului, daca vrei balci, cauta te rog in alta parte...
Mai naumian decat ma asteptam de data asta. Pe bune, imi aduci aminte de Gellu in Calea Searpelui... pe cand un Apolodor? :)
mihnea@ nu stiu, se pare ca invart lucrurile prea mult, oare ce ar face oamenii astia daca ar pune mana niste carti cu, sa citez -" Fiinta fiintarii nu este ea insasi o fiintare." merci.
Apreciez maturitatea ta si chiar (i)maturitatea Marusiei. Ar fi trebuit macar sa aprecieze sinceritatea. Dar asta nu este o problema!
Sa zicem ca il inteleg mai bine pe Heisenberg si pe Niels Bohr (astia mi-au venit in minte), decat pe Heidegger sau Nietzsche (aici am dat copy/paste).
Si sa nu uit! Imi place cum m-a numit Marusia: anonim.
Nimic in viata nu este intamplator...Orice actiune, orice sentiment, orice...din orice creeaza o energie, o vibratie..pentru care, Universul, destinul, Dumnezeu, Budha, Allah sau cine mai vreti voi nu iroseste nimic daca ceea ce s-a intamplat nu va avea un efect...cauza de multe ori nu o puteti identifica...efectul poate aprea tardiv si sa nu il mai asociati cu cauza..insa tot ce se intampla in viata, e rezultatul a ceva, sau urmeasa sa fie consecinta a ceva.
O iubire se poate manifesta si la mii de km. Ea exista si e ca un foc, care paradoxal arde fara oxigen.
Iubirea pt multi e inexistenta daca iubitul/iubita dispare o perioada de timp...nu e asa...Uneori lipsa oxigenului face flacara mai mica..dar si cand apare prima adiere...BUM! e explozie de sentimente si trairi..
Trimiteți un comentariu