sâmbătă, 13 februarie 2010
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
-
Este foarte frumos să spui cu mâna pe inimă că iubeşti. Este şi mai interesant să trăieşti în lumea iubirii. Dar oare câ...
-
Aveam de gând să scriu câte ceva despre Utopia lui Morus, fiind mâhnit de modul în care oamenii buni ajung să se jertfească, do...
-
Toată lumea este cu fericirea pe buze, de parcă am merge la piaţă şi acolo am lua o bucată de fericire pe pâine. Totul se raportează ...
19 comentarii:
cine le-a facut?
normal ca eu :) mai putin ultima, in care apar:)
Casa Poporului... Impresionant! Atata fast. Pentru ce?
In alta ordine de idei, observ ca nu ai scris nimic. Nu ca era nevoie de cuvinte, dar...e nevoie de o pauza?
esti un pic cam incruntat in poza...
simplu: nu este vorba de pauză, ci de poze :) astea sunt primele poze făcute de mine şi postate pe blog.
Sunt bune pozele! Mie nu imi place Casa Poporului! Poporul are o casa asa mare, dar saracia bantuie pe strazi! Ma deprima sa vad asa o prefacatorie!
Veniti sa vedeti ce ati pierdut in viata!
Parca sunt mai frumoase cuvintele, mai ales cele care zidesc.
simplu: păi asta era şi ideea. totul arată frumos în poze, însă când mergeai pe acolo simţeai mirosul de şobolani morţi. cam aşa este şi cu ţara, am primit moştenire nişte lucruri care ne întrec la propriu. ce era ciudat şi scârbos- pe pereţi vedeai tablouri cu Nastase şi alţii, sincer îl preferam pe Ceauşescu, nu pe Olteanu şi toţi cei care sunt acum. când am intrat în biroul preşedintelui, erau nişte cărţi(neatinse) în limba germană, de parcă eram cu totul în altă ţară. dacă şi aici găsim elemente de genul acesta, atunci ce să mai zicem de amârâţii aştia care ies pe afară şi imediat sar să critice ţara în care trăiesc. nu zic că totul este pavat cu aur industrial, cum era în casa poporului, dar totuşi merităm mai mult decât o adunătură oligarhică de intelectuali şi politicieni care se vând din ce în ce mai ieftin.
wow. N-am ajuns niciodata sa vad Casa Poporului, but I`d go now. Merci de poze! :) Nu ma intereseaza cine calca acum pe acolo, Casa asta va ramane, poate o sa-i merite ecoul pasilor cineva odata.
Cu toate cele amintite mai sus de compatrioţii mei, trebuie să adaug următoarele:
- Casa Poporului este totuşi o realizare arhitecturală şi inginerească,
- Măcar privelişte dacă nu şi miros, şi poate totuşi nu era de la şobolani,
- Tablourile acelea pot fi date oricând jos.
Cât despre cele nşpe milioane de euro pentru curentul electric am auzit şi eu. Mai bine ar ţine lumina stinsă şi ar da salariile la oameni.
nu e un "must", totul se-nvârte în jurul puterii privirii.
oai, mersi
pentru că mă suporţi în blogroll
:)
crin: maine o poti vizita gratis, din cate stiu :)
Anmyo: asa am zis si eu, dar asta e. oricum, costurile sunt mult mai mari, din pacate.
Su: cu placere! :)
curly: ti se pare :)
daca ar face putin economie la energia electrica, poate ar putea sa suplimenteze putin la bugetul de la sanatate, sau invatamant, sau unde e nevoie.
Casa Poporului... o casa in care poporul nu intra mai niciodata. Ironic titlul ei, nu? Mi-ar placea ca o casa a poporului sa fie casa celor ce n-au casa. Atunci titlul ar avea cu adevarat sens, iar casa ar fi tare utila si ar avea satisfactia ei de casa folosita. Dar sens putini mai cauta.
Da' nu vad poporul... ;) Am fost si eu de cateva ori. Merita o vizita. Ca sa vezi cam cum e cand te intinzi mai mult decat ti-e plapuma...
Trimiteți un comentariu