Vreau ca lumea mea să cinstească frumosul. Vreau ca lumea mea să cânte. Vreau ca noi să plângem, să ne cântăm unul pe altul. Lumea mea, o iubesc pentru că greșește, o iubesc pentru că este urâtă, pentru că are defecte, pentru că fuge…În fond, este normal să greșim, să fim urâți, să ne mascăm de noi, de defectele noastre, de propriul nostru. Este normal să plângem, dar să o facem cu adevărat. Este normal să navigăm în strafundul sufletului nostru, să ne înecăm în el și să ne salvăm cu inconștiența. Nu vreau să fim conștienți, vreau să fim inconștienți, să ne lăsăm duși de valul corpului nostru, și să plângem, să ne creăm o mare, să ne înecam în ea, să ne salvăm de ea, să ne contopim, să sălășluim… Un om nu se poate scoate pe sine din el, un om nu poate să fie salvat de propria sa baie de lacrimi, de propria sa putință de a se îneca, el trebuie salvat. De aceea, în fuga sa, în lupta sa cu moartea, cu viața, cu faptul că este construit slab, și nu puternic, are nevoie de un fulg, de o frunză stoarsă prin altul.
sâmbătă, 18 aprilie 2009
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
-
Ne tot frământă întrebările care ascund ceva în ele, tot încercăm să răscolim sinistrul perfid al fiecărui gând în speranţa că ...
-
Astăzi am citit cel mai frumos comentariu la un articol într-un ziar online. Recunosc, mi-au dat lacrimile de râs, dar omul merită ...
-
Nu cred că există ceva mai interesant pe pământ care să nu fie trădat de jocul dintre alb şi negru. Nu există o dualitate mai m...
6 comentarii:
frumosul tau e uratul altuia.
Dar frumosul tau imi place.
Ai scris de inecat - dar oare inecatul nu e privit ca o modalitate de a muri ?
@> asta inseamna ca ti place uratul altuia:))urmarind jocul logic! sa zicem ca este, dar daca vrei sa mori prin el,ea? :)
uratul poate avea diferite forme si acceptiuni. Sa mai spun ca nu toti percepe lucrurile la fel ?
De ce sa mori prin cineva cand poti sa traiesti in slujba lui ? :P
@ilana: pai asta era ideea
moartea ca posibilitate a vietii;)a ''muri'' in el.:)
sunt de parere cu C. Petrescu - iubirea ajunge la un moemnt dat sa fie un proces de autosugestie, iubesti pentru ca esti iubit.
O sa pun mai incolo citatul pe blog, ca nu am agenda in care e scris acasa.
@ilana: nu stiu daca chiar este asa. insa, autosugestia joaca un rol important, sau mai exact, ajungi sa iubesti iubirea, adica ideea, si nu persoana. as spune, la acest nivel, nu stiu daca iubesti cu adevarat,sau poate ca o faci, folosind o perdea ideala, adica de a te ascunde in spatele ideii de iubire, si de a privi persoana de acolo...ms
Trimiteți un comentariu